Díli, 10 Julho 2026 — Sua Exelénsia Prezidente Tribunal de Recurso, Dr. Afonso Carmona, partisipa iha Serimónia Enseramentu IV Kongresu Internasionál Países de Língua Portuguesa, ne’ebé organiza husi Instituto Brasileiro de Direito das Famílias e Sucessões (IBDFAM) hamutuk ho Escola da Magistratura do Estado do Rio de Janeiro (EMERJ). Serimónia refere realiza iha Salão Nobre Ministériu Negósius Estranjeirus no Kooperasaun, Díli.

Kongresu internasionál ne’e sai nu’udar plataforma importante atu hametin troka koñesimentu, esperiénsia no kooperasaun entre nasaun sira ne’ebé uza língua portuguesa, liuliu iha área Direitu Família, Direitus Umanus no Justisa. Atividade refere kontribui ba fortalesimentu kapasidade profisionál no promove diálogu jurídiku entre instituisaun judisiáriu no akademiku husi países Lingua Portuguesa  sira.

Iha serimónia enseramentu refere , Sua Exelénsia Primeiru-Ministru Kay Rala Xanana Gusmão afirma katak Estadu iha obrigasaun atu apoiu no proteje família sira, liuliu grupu vulnerável sira hanesan labarik, feto, ema katuas no ferik, no mós ema ho defisiénsia, liuhusi implementasaun lei sira ne’ebé forte no servisu públiku ne’ebé efetivu.

Primeiru-Ministru mos afirma katak reforma setor justisa kontinua sai prioridade Governu nian. Tanba ne’e, Governu sei kontinua investe iha dezenvolvimentu rekursu umanu, liuliu liuhusi formasaun ba autoridade judisiária sira, atu hasa’e sira-nia kapasidade hodi identifica problema legal ho lolos no fó desizaun ne’ebé justuno apropriadu tuir lei.

Serimónia enseramentu ne’e mos hetan partisipasaun husi Sua Exelénsia Ministru Justisa, Juízes Conselheiros, Defensores Públikus, formandu sira husi Sentru Formasaun Jurídika no Judisiária (CFJJ), estudante sira husi faculdade Direitu, no konvidadu sira husi parseria internasionál.

Partisipasaun Sua Exelénsia Prezidente Tribunal de Recurso no Juizes Conselheiros sira iha kongresu internasionál ida ne’e reflete komprimisu Tribunal de Recurso atu kontinua hametin kooperasaun ho instituisaun jurídika internasionál sira, promove troka koñesimentu, no kontribui ba dezenvolvimentu sistema judisiáriu Timor-Leste ne’ebé forte no independente.